[RP colectiv] Star-Crossed Destinies

Yosei Kagami


"Mai repede, ca se scoala cineva si te vede!"
-Taci, esti enervant.
Sub lumina lunii care invaluia bland singuraticul satuc Hinamizawa mergea cu pas grabit prin curtea templului o tanara fata, yukata ei inflorata plutind lin in urma ei in bataia vantului. Nu se putea spune daca este treaza sau somnambula, miscarile ei parand automate, ca si cum un papusar o tragea de niste sfori, iar ochii ei de un albatru ceresc, acum mat, se uitau tinta la destinatia ei: templul principal.
Ajungand la usa, ea o deschide usor si se strecoara inauntru, inchizand usa dupa ea in timp ce ea picioarele ei goale alunecau lin pe parchet, fara zgomot, de parca ar fi valsat pe un ton nestiut.
"Asa, buna fata. Acum stii ce trebuie sa faci, nu?"
Vocea era muta pentru pamanteni, dar suna tare si clar in mintea fetei. De data asta ea nu a mai raspuns, ci a dat absent din cap si s-a apucat de treaba. Nu e ca si cum ar fi putut refuza, oricum.
Folosind materialele necesare, tanara fata a desenat pe podeaua templului un cerc mare cu niste simboluri ciudate. Dupa ce si-a terminat migalos treaba ea a stat putin in fata lucrarii ei ca si cum si-ar fi admirat opera, apoi a facut cateva simboluri cu mainile ei inainte sa s-i le impreuneze ca de rugaciune, inchizandu-si ochii in timp ce murmura ceva. O incantatie, un cantec. In fata ei cercul s-a luminat, scaldand templul intr-o lumina blanda. O invocare...
~~~~~
Dupa ce lumina s-a stins incet incet in fata ei statea intins pe podeaua templului un barbat cu par alb pe care ea nu-l cunostea, cercul magic disparand in proces. Nici nu era intentia sa-l cunoasca...
"Ce-ai facut?! Asta ti-am spus eu sa faci? Uf, nu s-a terminat inca..."
Daca barbatul s-ar fi uitat cu atentie la fata ar fi putut vedea in spatele ei ceva ce parea a fi o figura intunecata inainte ca aceasta sa dispara in urmatorul moment.
Desi acea umbra a plecat, fata continua sa se uite cu o privire absenta la barbatul de pe jos, fara sa zica nimic...

Yõsei Kagami


La inceput fata nu i-a raspuns, uitandu-se in jos la el cu o privire rece, contracarand cu usurinta privirea goala a barbatului care se uita fix in ochii ei. Apoi, dintr-o data, o unda de lumina vine de la el si acesta striga de durere, alertand mai tot templul.
-Hm? Ce s-a intamplat? se intreba ea in timp ce clipi de cateva ori ca si cum s-ar fi trezit dintr-o visare, ochii ei regasindu-si reflexele cenusii, apoi il vede pe barbat pe jos... nestiind cum a ajuns el acolo.
Revenindu-si in simtiri, ea observa durerea barbatului si se indreapta grabita spre el, ingenunchiind langa el. In timp ce se auzea agitatie in curtea templului si lumini de la anexele acestuia se aprindeau grabite, ea il examina pe barbat sa vada ce a patit, ca doar nu putea sa incerce sa-l vindece fara sa stie ce s-a-ntamplat. Totul in timp ce ea parea calma...

Yõsei Kagami


In momentul in care barbatul a prins-o de yukata cu un zambet larg pe buze ii venea sa-i traga o palma zdravana, dar apoi el o intreaba cum o cheama, fixand-o cu privirea. Daca se astepta sa o intimideze, nu ii iese.
-Yosei Kagami
Fata a zis acele 2 cuvinte cu o simplitate matura si serioasa care nu se potrivea de loc cu varsta ei aparenta in timp ce ea la randul ei il fixa cu privirea ei ca de gheata.

Yõsei Kagami


Kagami a ridicat o spranceana, uitandu-se in sus la barbatul necunoscut cu o privire care emana suspiciune la adresa lui, apoi s-a ridicat singura, fara sa ia mana necunoscutului, aranjandu-si dupa yukata.
-Scuza-ma, dar n-am nevoie de servitori, mai ales pe cineva pe care nu cunosc.
Tonul ei era rece si putin sever, privirea ei serioasa fixandu-l pe barbat in timp ce ea trebuia sa se uite in sus la el la cat de inalt era fata de ea.

Yosei Kagami


Kagami se uita pur si simplu la el cu ochii lui albastrii, avand o fata neamuvata. Se simtea de parca cineva incerca sa-i faca o gluma in momentul acela. Si una proasta pe deasupra.
-Deranjul este ca tu te afli intr-un templu sacru in timpul noptii, ceea ce nu este tocmai cuviincios. Daca tot esti "la dispozitia mea", cum spui tu, ai putea sa incepi prin a-mi spune cum ai ajuns aici.
Parea foarte serioasa. Kagami se uita la Af, neclintindu-se din loc in timp ce sunetele agitatiei de afara se apropiau de cladirea in care erau ei.

Yosei Kagami


Kagami a stat nemiscata, uitandu-se cu seriozitate la Af in timp ce el isi intindea mana spre ea, dar s-a oprit cand semnul lui de pe spate a stralucit inainte sa o intrebe care ii sunt ordinele? Ea i-ar fi raspuns cu sarcasm din belsug, dar n-a avut timp ca a auzit un raset de afar si un baiat cam de varsta ei intra in templu, intreband daca a intrerupt ceva. Cu privirea ei agera il analizeaza pe baiat, apoi vede baietii lesinati din soatele lui si mental isi face cruce
-Da doamne ca asta sa fie do$r un vis si sa ma trezesc maine dimineata in patul meu si nimic sa nu se fi intamplat.
Un barbat care pretindea ca e un inger si un pusti care i-a batut mar pe unii in fata templului? Ce se mai poate intampla?

Yosei Kagami


Inainte sa mai poata zice ceva Af o trage in spatele sau ca si cum ar vrea s-o apere si il fixeaza cu privirea pe baiatul necunoscut. Acesta din urma nu parea afectat, mai mult amuzat de seriozitatea asa zisului inger. Lui Kagami nu ii prea pasa, dar la ultimul comentariu al baiatului necunoscut ea a rosit usor, bulversata de cuvintele si presupunerile acestuia. Cu o privire severa il fixeaza pe baiat, apoi iese din spatele lui Af si merge cativa pasi spre baiat. Desi era mai scunda decat el, ei nu ii era frica
-Ai face mai bine sa iesi de aici cu intrebarile tale stupide despre caracatite zburatoare si presupuneri eronate, inainte sa te dau eu afara cu forta.

Yosei Kagami


Hai Kagami, trezeste-te. Asta e un vis, nu e nici un asa-zis inger care fumeaza in templu, sau un pusti cu o bata care se plimba de colo colo. Totul e frumos, linistit... Ba nu!
Kagami a oftat, punandu-si o mana pe frunte. Doamne, daca mai dura mult gluma asta proasta avea sa aiba o durere de cap de toata frumusetea. A mormait ceva incet, apoi se uita la Karma si i se adreseaza
-Ca fapt divers, chiar sunt preoteasa, si poti sa-ti demonstrez lansandu-te prin fereastra.

Yosei Kagami


Kagami nu i-a intors in nici un fel replica lui Karma, fixandu-l pur si simplu cu privirea ei de gheata... usor enervata de neobrazarea baiatului.
-Te-a intrebat cineva cum te cheama? Nu ma intereseaza, si ma indoiesc ca o sa ma intereseze vreodata amanunte legate de un neispravit care cauta cai verzi pe pereti...
Dupa ce i-a vorbit lui Karma, ignorandu-l pe Af, incearca sa puna un mic zambet dulce care pare atat de adevarat, dar era atat de fals, apoi continua.
-Deci, daca ma scuzi, Kami, ai putea sa iesi din templu?

Yosei Kagami


La auzul prostiei regale pe care a spus-o Af Kagami ii arunca o privire acra. Adică pardon! La ce se gândește tipul, sheesh! Auzindu-l pe Karma vorbind ea își îndreaptă atenția spre el... nu putând să nu observe privirea lui întunecată înainte ca acesta să râdă, după care mai zice ceva înainte să se uite amenințător la el și să i se adreseze. Acea privirea nu și-a prea făcut efectul, deoarece ea s-a uitat pur și simplu la el pentru puțin cu privirea ei de gheață înainte sa ofteze și să-și încrucișate brațele la piept.
- Pe lângă faptul că te afli într-un loc în care nu ar trebui să fii, într-adevăr nu am motiv să mă lupt cu tine.

Yosei Kagami


- Ție-ți arde de glume, nu? E țară liberă, ce-i drept, dar e mijlocul nopții. Dacă te doare undeva de sfințenie, măcar de bunul simț să te doară.
Kagami ajungea deja la limita răbdării cu Karma. Cât de insistent putea să fie, pe bune acuma?
- Știi ceva? Dacă tot vrei să stai pe aici să-ți holbezi ochii, poți s-o faci cu altă ocazie, dar nu acum, și nu fără să fi fost invitat înainte. Escotează-l afară, și nu se fumează în templu.
Ultima propoziție fusese adresată lui Af cu un gest rugător spre Karma, deja tonul lui Kagami părând măi mult plictisit decât serios ca mai înainte.

Yosei Kagami


- Să fii sigur că așa voi face...
În timp ce Karma pleca ea a murmurat ceva într-un ton sarcastic, încrucișându-și brațele la piept și dându-și ochii peste cap înainte să ofteze. Ok, a trecut ce era mai greu, deși alăturarea dintre Af și Karma părându-i-se ușor comica. Acum trebuia să scape și de celelalt, și acum era mai ușor, și deși îl auzise ce murmurase ea nu comentă.
- Dacă mă scuzi, ai putea să pleci? Aș dori ocazia de a pune geană peste geană în noaptea asta, măcar puțin.
Kagami i se adresase lui Af cu un ton rugător în timp ce se îndrepta spre ușa care dădea în curtea templului. Dacă tot aparent îi urma ordinele dintr-un motiv sau altul, putea să profite, nu?

Yosei Kagami


Cand Af i-a vorbit ea s-a oprit cu mana pe usa inainte sa o deschida, o tacere mormantala intre cei 2 din camera... inainte sa inceapa sa rada cu pofta si sa se intoarca spre Af.
-Woah, deci stai sa inteleg. Deci deoarece eu te-am invocat, desi ma indoiesc ca eu am facut asta, nici macar nu ma poti lasa sa dorm singura, in camera mea? Ce gluma buna!
Ea mai rase putin inainte sa se opreasca subit si sa se uite la Af cu privirea ei rece.
-Nici sa nu te gandesti. Vreau sa dorm, si nu intri in camera mea.

Yosei Kagami


La cuvintele lui Af Kagami ridica dintr-o spranceana in suspiciune pentru putin, apoi isi reveni. Deja parea... ciudat, dar cumva natural.
-Esti un barbat ciudat...
Dupa ce zisese aceste cuvinte Kagami s-a intors pur si simplu spre usa si o deschide, iesind in curte si inchizand-o in urma ei, lasandu-l pe Af singur in tacere

Yosei Kagami


Kagami se opreste oftand cand Af a urmat-o afara, apoi se intoarce spre el si ii trimite o privire obosita, aratand spre o anexa in apropierea templului care era legata de gradina.
-Acolo este camera unde dorm, deci trebuie sa o iau prin gradina oricum...

Yosei Kagami


Kagami din nou ofteaza, frecandu-si putin fruntea cu mana. Era enervant, dar dintr-un motiv ciudat parea foarte normal sa se intample asa ceva.
-Doar sa nu intri, atat iti spun...
Dupa asta ea a oftat putin, apoi s-a intors sa plece.

Yosei Kagami


Kagami se oprise la usa si o deschise, facand un pas inauntru cand Af se oprise si ii zisese noapte buna. Cu o mana pe clanta, ea s-a intors la el, uitandu-se la plecaciunea sa.
-Da, noapte buna, Af...
Cu asta Kagami a salutat usor din cap, apoi a inchis usa in spatele ei si s-a bagat inapoi in pat in tacere.

Yosei Kagami


Orele trecand, luna a apus usor usor, lasand loc liber soarelui care a rasarit timid de dupa dealuri, luminand cerul intr-o lumina sangerie care se deschide la culoare putin cate putin. Era dimineata.
Kagami s-a trezit devreme, dandu-se jos din pat si intinzandu-si bratele usor inainte sa caste usor. Imbracandu-se in hainele ei obisnuite, ea s-a indreotat spre usa si a deschis-o, nestiind ca Af probabil inca mai era acolo...

Yosei Kagami


Deschizand usa, Kagami a fost putin surprinsa cand Af a cazut intre picioarele ei. La inceput nu si-a dat seama de detaliul major al acestei scene, ochii ei fugind o secunda la pachetul de tigari in timp ce in mintea ei se auzea "Nu se fumeaza in templu...", dar apoi ochii ei s-au intors la Af... si a vazut cum statea el acum... si realizand ceea ce putand sa vada in pozitia aia, stiind ca ea purta o rochie care nu era atat de lunga...
-C-ce?! Dimineata buna pe naiba, perversule!
Rosind la gandul ca Af ar fi putut sa vada ceva pe sub, ea se uita in alta parte si pasi grabit peste Af fara sa-l calce, desi ar fi vrut putin, ca sa iasa din camera.

Yosei Kagami


Intrebarea lui Af o ia putin prin surprindere pe Kagami. Ce facem noi? Kagami ridica usor dintr-o spranceana, incrucisandu-si bratele.
-Ce facem "noi"? Nu nu, tu nu ma urmezi la treaba mea.