Yobichon - Gurmandul - Completat

Putin inainte de arena @Yobichon pleaca in desert sa caute nisip. Ajuns acolo a inceput sa-l caute. Nu a durat mult pana a ajuns, s-a pus in genunchi si l-a gustat ''hmm simt cum imi maseaza papilele gustative''. Bucuria lui nu a durat mult timp deoarece a fost surprins de un grup de talhari. Unul dintre ei a spus arogant ''Dispari de aici aschilopatule, asta e nisipul nostru''. Darius cu nisip pe la gura dar furios s-a avantat spre ei.

Cuprins de ura si deranjat la maxim de tupeul imbecililor, care-si asumau tot desertul ca fiind al lor, scot usor sabia si-mi iau o pozitie de lupta, asteptand ca eu sa fiu atacat primul. Ma sterg de nisip de la gura si-mi dau jos gluga deoarece nu mai suportam caldura. Grupul era format din 7 talhari, din care trei aveau sabii, unul era pe o camila (una foarte uscata, mai ca nu era muribunda) si ceilalti trei nu aveau nicio arma scoasa, asa ca n-am putut deduce daca o sa fiu atacat si de la distanta. Se apropiau si au inceput incet sa faca un cerc in jurul meu. Bine-nteles, nu puteam sa ma opun, am asteptat sa vad daca pot sa scap fara lupta, cu toate ca-mi doream mult sa testez puterea mea cu ajutorul sabiei intr-o lupta reala. Nu stiu daca din fericire sau nu, dar din tonul autoritar pe care mi-l adresa, mi-am dat seama ca nu pot sa scap.
 - Scuipa nisipul, nu-i al tau!
  Nu i-am raspuns, am lasat conversatia sa moara intr-o liniste jalnic de jenanta astfel lupta sa poata incepe. Sunt doar niste talhari, n-au onoare, fac doar necazuri... iar eu nu sunt tocmai un om milos pentru persoanele care nu merita. Deci, sunt fixat sa-i omor in numele nisipului delicios pe care intentionez sa-l folosesc in viitor la o reteta pentru a scoate bani de buzunar din cand in cand.
  Atac puternic inspre seful lor, dar acesta se fereste doar miscandu-se putin in stanga, fara pic de efort consumat. Ciudat, pe moment n-am stiut ce sa cred, am miscat sabia destul de repede iar talharii nu pareau tocmai puternici.
 Un ras isteric porneste brusc, dar se pare ca talharii nu-l auzeau.
-HAHAHAHHAHAHHAHA! Esti atat de slab! spune vocea intr-un final, dandu-mi imediat seama ca era sabia.
  Nu spun nimic, continui sa atac in mod repetat, la fel de fara folos si dezamagitor ca inainte. Rasul continua de asemenea, stiind ca ma enerveaza.
-Esti plictisitor! Dupa ce-ti iei bataie arunca-ma intr-un tomberon cu speranta ca o sa ma manuiasca un gunoier, macar ala sa lupte.
 Talharii se pun jos uitandu-se la mine ca la un spectacol, exceptandu-l pe cel care era atacat de mine. Ei considerau ca acesta era suficient.
 Ma opresc brusc, incercand sa-mi recuperez calmul. Talharul se apropie, scotand o sabie si lovindu-ma repetat. Nu atacam inapoi, doar ma aparam urmarindu-i loviturile. Erau atat de lente si usor de prezis. Ma concentrez cat pot de mult, respir greu si din jurul meu ies niste unde negre intr-un mod palpaitor. Privesc talharul care tot loveste urland, crezand ca urletul o sa-i creasca puterea. Loviturile lui devin din ce in ce mai lente, pana cand, aproape cu incetinitorul. Cu o singura lovitura ii tai sabia, katana mea trecand mai departe, omorandu-l instant pe talhar. Pana si praful din jurul meu incepea sa se desprinda incet de pe sol, dar nu pentru mult timp. Totul revenise la normal.
  Placut surprins de linistea provocata de sabie, rasetele s-au oprit.
- Gunoierul ar putea face asta? spun ranjind
- Nu te umfla in pene, este puterea mea.
- Scoasa la iveala de catre mine.
Ceilalti 6 talhari se ridica, toti odata. Camila este lasata in spate iar cei 6 se avanta inspre mine.
Incerc sa opresc din nou timpul, dar nu-mi iese, cu toate ca eram la fel de concentrat ca inainte. Ma uit tinta in spatele lor, stiind ca ma pot teleporta (am tot exersat s-o fac la antrenamente, am descoperit ca o pot face din greseala, dar odata descoperita, am tot exersat-o). N-am reusit ma teleportez pana acolo, fiind in stare s-o fac doar pana-n fata lor, la nici un metru distanta. Fiind 6, am considerat ca sunt putin depasit si am lovit puternic inspre pamant, facand o taietura puternica, nisipul sarind mai mult ca un perete decat praf (lucru ce-mi afirma ca taietura a fost buna). Stiind ca acestia se uita la perete, ma teleportez in spatele peretelui (totodata, si in spatele lor), infig sabia in pieptul unuia (cel care calarea camila), sabia ajungand pana-n zidul de nisip care acum incepea sa cada. Scot sabia si fac doi pasi in fata, dupa care, fara sa-mi dau seama, sunt inconjurat de cei 5 ramasi. Las sabia jos, cat sa le arat ca putin imi pasa de ei si astept sa ma loveasca. Folosindu-ma de instinct si conentrare (mama ce bun sunt), ma feresc de toate loviturile, printre care si cele din spatele meu. Dupa ce le-am aratat cat de slabi sunt in comparatie cu mine, incerc identic ca mai devreme, reusind sa opresc timpul pentru cateva secunde, timp in care i-am macelarit pe toti. Pe unii ii taiam in bucati mici, la altii am preferat sa le tai mai intai sabia ca sa-mi pot vedea puterea, viu l-am lasat pe unul dintre talhari, pe care l-am lasat doar fara picioare.
 Nu-i spun nimic, doar ma uit zambind la el, asteptand ca acesta sa moara din cauza hemoragiei. Merg la primul talhar, luandu-i palaria (mai mult turban), pun nisip in ea, incalec pe camila si pornesc spre casa.

Ai completat misiunea si ai primit 200 yeni + Nisip Delicios.